Negru
Vise, strigate, un labirint ontologic in care ratacesti privind spre cer... Creatia ca menire a omenirii, cuvinte melancolice, tristete si singuratate a fiintei straine pe pamant.
Acesta este forumul site-ului www.negru.uv.ro .
|
Nou pe simpatie:
Scumpa85 pe Simpatie
 | Femeie
24 ani
Bucuresti
cauta Barbat
27 - 45 ani |
|
|
NegruInregistrareLoginPozeNu sunteti logat. Lista Forumurilor Pe Tematici
|
| #1 |
 mardukAdministrator
Postari: 29
|
|
Spune-mi ce muzica asculti si iti voi spune cine esti: adevar sau prejudecata? Lumea are instinctul de a te judeca dupa stilul de muzica ascultat. Recunosc, poate sunt indreptatiti.
|
|
| |
|
| #2 |
|
|
Consider ca afirmatia este intr-o anumita masura adevarata. Nu intotdeauna, dar de cele mai multe ori cei care asculta un anumit gen de muzica o fac pentru a face un statement sau a se integra intr-un grup. Destul de putzini asculta o muzica pentru k le place shi doar atat. Eu ma consider k facand parte dintre aceshtia dar poate sa fie shi o kestie inconshtienta...
_______________________________________
sangele celor inocenti este cel mai dulce...
|
|
| |
|
| #3 |
mardukAdministrator
Postari: 29
|
|
Ai dreptate. Multi sunt factorii determinanti ai personalitatii noastre... trista este extrapolarea de care societatea se face vinovata. Muzica este intr-adevar marca apartenentei la un grup, si mai curand in virtutea acestei apartenente esti judecat, cred...
|
|
| |
|
| #4 |
|
|
Da, parca traim in lumi diferite ! Nu pot sa cred ca sunt oameni ce au probleme in a asculta ceea ce vor shi asculta doar ceea ce vrea grupul...sau ceva in genul...Nu am facut facut niciodata parte dintr-un grup din simplul motiv ca ascultam aceeashi muzica ...NICIODATA nu mi-am ales prietenii sau ei pe mine mergand pe principiul 'ascultam asta, ne place, deci suntem la fel '...Ca muzica e un subiect frecvent intre membrii grupului meu, este cu totul altceva...
Mai mult, niciodata nu m-am conformat cand a venit vorba de muzica : daca imi place ascult, daca nu, NU! Nu ascult ceva doar pt ca e 'cool', sau pentru ca cineva mi-a spus ca 'se poarta asha ceva', ASCULT MUZICA MEA shi atat - prin asta intzeleg doar muzica ce-mi place. Ca ascult mereu ce-mi recomanda altzii, este altceva, dar asta nu inseamna ca voi spune ca-mi place ceea ce ,de fapt, nu intzeleg sau ma plictiseshte sau...Una e sa ascultzi ceva ce tzi se spune ca e bun dar apoi sa selectezi, vezi de-tzi place tzie sau nu, shi cu totul alta poveste e sa ascultzi ceva shi sa te prefaci ca-tzi place, ca te reprezinta doar pt. a place cuiva ( unui iubit, unui prieten, unui grup, societatzii in sine...) .Asta inseamna doar sa nu ai personalitate shi/sau ceva complexe de inferioritate. Daca facem asemenea gresheli cand vine vorba de muzica, atunci cum reushim sa facem fatza restului, vietzii in sine ?!
_______________________________________
Born_Loser
|
|
| |
|
| #5 |
|
|
Iar despre : 'ma reprezinta muzica sau eu o reprezint pe ea '?! Ambele , cred...
Ma suna o prietena intr-o seara shi-mi spune pe nerasuflate sa caut o anumita piesa, tocmai a auzit-o undeva : 'Te rog, cauta asta , e melodia ta !!! ' .Cum adica , eu nu shtiu piesa ... 'Nu o shtii, ok, dar e A TA, eshti TU in piesa aia, TE REPREZINTA!!' Shi o caut, intr-adevar ma regasesc in versuri, in sound, in timbrul vocal ( nu pot sa explic , shtitzi ce vreau sa spun ) ...e reprezentativa pt. personalitatea mea..Deci da, muzica ne reprezinta.
Pe de alta parte , de fiecare data cand ascult ceva ce-mi place , ii 'dau' piesei ceva din starea mea de spirit, gasesc parca in piesa acea bucurie interioara pe care o traiesc rar...dar daca maine sufar shi ascult aceashi piesa, o voi gasi rece, dura, 'suferinda'...E ciudat, dai muzicii ceva din tine pentru ca o traieshti prin tine...deci tu, la randul tau reprezintzi muzica ....atata timp cat shi tu modelezi muzica dupa forma/trairea sufletului tau, o intzelegi prin prisma sentimentelor tale, o reprezintzi ...Toata treaba e reciproca...ea, muzica, itzi transfera ceva, iar tu, in schimb, ii transferi o bucatzica din sufletul tau...
P.S.: Cam plictisitor shi incalcit...e greu sa spui in cuvinte ceea ce simtzi...
_______________________________________
Born_Loser
|
|
| |
|
| #6 |
mardukAdministrator
Postari: 29
|
|
Nu e plictisitor si nici incalcit. Mie nu mi se pare.
Hmmm... daca fiecare da unei piese muzicale o anumita semnificatie, sau si mai rau, daca in ochii unei persoane o melodie inseamna maine altceva decat astazi, atunci nu cumva comunicarea este o utopie? Artistul PUNE ceva in creatia sa, acel ceva nu ar trebui sa ajuna nealterat la receptor? Si poate chiar mai mult, sa se infiltreze in mintea si in sufletul receptorului? Cred ca o adevarata opera de arta este numai aceea capabila sa te aduca in pragul sinuciderii atunci cand esti in extaz si invers. Nu spun ca in rest muzica e lipsita de valoare; e extraordinar ca o melodie sa te surprinda, sa-ti fie prilej de a te regasi. Spun doar ca Arta este un act al comunicarii - in primul rand al fiintei cu ea insasi, insa si al fiintei cu alte fiinte.
|
|
| |
|
| #7 |
|
|
De ce sa fie o comunicare cu artistul ?! Uneori o piesa inseamna poate nimic pt. artist ...Intr-adevar este o comunicare cu tine insutzi, cu Eu-l interior, cu Subconshtientul de foarte multe ori...
Daca dam de fiecare data unei piese ceva din trairile noastre, crezi ca schimbam piesa in sine, creatzia ?! Nu , deloc, o traim altfel , gasim sensuri ascunse ale creatziei shi atat. Nu-tzi pot explica in cuvinte trairile mele ...pacat, caci asha cum ai pus problema se pare ca greshesc...shi , ciudat ?! , nu greshesc, shtiu ca intzeleg muzica shi nu o schimb cu nimic traind-o in moduri diferite ...
Sa incercam o exemplificare : azi piesa e trista , eu sunt trista, deprimata mai degraba, traiesc drama tanarului -dragostea tradata...shi piesa e despre asta, o traiesc la maxim.Dar maine sunt linishtita, multzumita, nu implinita pe plan emotzional cat impacata cu mine, iar piesa ?! Piesa ramane trista, o tragedie poate, dar o voi gasi totushi plina de sperantza intr-un mod ciudat...
Iar ARTA de care imi vorbeshti cu atata ardoare exista atat de putzin in timpurile noastre..comunicarea, transferarea emotziilor artistului la auditoriu e atat de greu in epoca noastra incat totul a ramas un 'mit' ...Este nevoie de un geniu muzical , de cineva ce se dedica efectiv acestui ideal - Arta ! Dar unde gaseshti asha ceva in secolul parvenitzilor, in secolul sufletelor murdare ?!
_______________________________________
Born_Loser
|
|
| |
|
| #8 |
 2peuMembru nouDin: bucuresti
Postari: 14
|
|
|
| |
|
| #9 |
|
|
Stai ca a schimbat subiectu'...ce, crezi ca nu observam shi nu mai postam ?! hehe, slabe shanse...
_______________________________________
Born_Loser
|
|
| |
|
| #10 |
|
|
Mai mult, e o idee proconceputa !
Sa o luam simplu , cu cele mai generale shi raspandite idei (preconcepute) :
- ascultzi rock : eshti un nespalat, cu some big issues, drogat, fugit de-acasa, plete shi cercei...
-ascultzi punk: lumea nu prea shtie exact ce-i asta asha ca in mare eshti tot un rocker nespalat, drogat, agitator , scandalagiu shi cu creasta!
- ascultzi rap : ptloni largi, mari, t-shirt shi mai mare, fumezi joint, injuri excesiv shi, evident, eshti hotz shi ai 8 clase maxim...
- ascultzi manele : eshti tzigan ( chiar de eshti roman), ptloni la dunga, pantofi cu toc shi 'cioc' de imitatzie piele ( chiar piele sharpe), eshti incult spre prost, chiar spre dobitoc, maxim 4 clase...
- ascultzi pop-dance romanesc : eshti absolut normal !
Acu' zi tu dak e prejudecata sau nu...
_______________________________________
Born_Loser
|
|
| |
|
| #11 |
mardukAdministrator
Postari: 29
|
|
Heh, prejudecatile si cutumele incheaga societatea noastra. Si cum oare am putea trai in afara sa?...
Inteleg ce spui tu despre muzica. O poti trai in atatea feluri tocmai pentru ca nimic pe lume nu e simplu/perfect/singular, nu exista nici un lucru care sa poata dainui prin el insusi, tristetea e mereu amestecata cu speranta, chiar si cel ce se sinucide din tristete SPERA ca prin alegerea sa va pune capat suferintei. Eu nu sunt strain de pacatul idealismului (sa-i spunem german, caci de acolo sunt reprezentantii sai cei mai de seama), si anume fascinatia (copilareasca) a absolutului, a asa-numitului transcendent, a ideilor perfecte... De aceea definesc Arta asa cum o fac, desi... stiu ca nu exista asa ceva. Poate ca a existat candva, dar acum...
Dar, divagam... Fiecare are prejudecatile sale. Mai precis, acelea care il aseaza pe el undeva, sus, deasupra restului muritorilor de rand. E normal, dincolo de vanitate e poate mai mult nevoia de echilibru, de apreciere a propriei tale fiinte. Chiar daca asta inseamna sa te ridici coborandu-i pe ceilalti. Macar la asta suntem buni.
|
|
| |
|
